Descoperit cu numele – EL-SHADAI

10A
EL-SHADDAI
El-Shadai
Geneza 17:1-8
„Când a fost Avram în vârstă de nouăzeci şi nouă de ani, Domnul i S-a arătat şi i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul cel Atotputernic. Umblă înaintea Mea şi fii fără prihană.“ (Geneza 17:1)
Acum mergem mai departe pentru a analiza un alt nume al lui Dumnezeu – El-shadai. Acest nume apare pentru prima dată în legătură cu patriarhul Avraam. Ocazia este aceea a confirmării promisiunii făcute mai devreme (Geneza 12:2) cu privire la faptul că va deveni tatăl unei mari naţiuni. Soţia lui Avraam, Sara, era trecută de vârsta naturală a naşterii de copii şi Dumnezeu îi promite un copil cu toate că din punct de vedere uman părea o imposibilitate. Cu toate acestea, Dumnezeu confirmă promisiunea Sa şi îl asigură pe Avraam că ceea ce El a promis, El chiar este în stare să facă.

STUDIU SUPLIMENTAR Geneza 35:9-12; 1 Samuel 1:10-20; Galateni 5:22-23. 1. Care este scopul purtării de grijă a lui Dumnezeu? 2. Ce rol jucăm noi în a deveni roditori?

Promisiunea unui copil, la o asemenea vârstă, trebuie să fi fost aproape incredibilă pentru Avraam şi Sara, dar în urmărirea scopurilor sale, Dumnezeu, în acord cu caracterul Său, se anunţă sub un nou nume. „Eu sunt” spune El, „Dumnezeul Atotputernic” – „El-Shadai”. Sensul cuvântului Ebraic este nesigur, dar titlul pare să însemne, „Dumnezeu Muntele”, comunicând gândul puterii Sale în contrast cu fragilitatea umană.
Noi deja am arătat că deseori în Vechiul Testament, Dumnezeu introduce un stadiu semnificativ de dezvoltare din viaţa poporului Său prin revelarea de Sine sub un nou nume. Şi încă ceva, numele s-a potrivit exact la situaţie. La construirea universului material, Dumnezeu s-a anunţat pe Sine ca Elohim, Cel care posedă toate puterile Divine. Atunci când a suflat din propria viaţă în trupul omului, El se revelează pe Sine ca Dumnezeul personal care este credincios – Iehova Elohim. Acum, când destinul poporului Său, copii lui Israel, este în joc, Dumnezeu intră, atinge sistemul reproductiv al trupului Sarei aşa încât ea este în stare să aibă un copil şi, în acelaşi timp, se anunţă pe sine ca marele El Shaddai – marele fortificator şi alimentator la poporului Său.

O Dumnezeule, cât de asigurator este să realizez că dificultăţile sunt uşa prin care Tu împarţi din propriile Tale surse interioare poporului Tău. Tu asiguri cu o bogăţie atât de nemăsurabilă toate necesităţile umane. Pentru aceasta eu sunt cu adevărat recunoscător. Amin.

11A
„Dumnezeu Deplinul”
Psalmul 145:1-16
„Îţi deschizi mâna şi saturi după dorinţă tot ce are viaţă.“ (Psalmi 145:16)
Acum vedem că dificultăţile şi prolemele, pentru un Dumnezeu care este infinit şi iubitor, slujesc numai pentru a scoate în relief o caracteristică care, mai înainte ascunsă şi necunoscută, Lui îi place să o reveleze. Când a fost confruntat cu neputinţa fizică a Sarei de a avea copii, Dumnezeu intră, poartă de grijă de situaţie, insuflă o nouă vitalitate în întreaga ei fiinţă şi, în acelaşi timp, foloseşte oportunitatea de a se revela pe Sine sub un nou nume – El Shadai (Geneza 17:1).

STUDIU SUPLIMENTAR Psalmul 104:21-28; Psalmul 107:1-9 1. Cum putem noi să fim satisfăcuţi? 2. Există condiţii pentru provizia lui Dumnezeu?

Interpretarea tradiţională a numelui Evreiesc El-Shadai este aceasta; „Dumnezeu care este suficient” sau ”Dumnezeu care este destul”. Ce minunat cuvânt-imagine care prezintă resursele infinite ale unui Dumnezeu Atotputernic. Există multe lucruri în lumea aceasta despre care oameni gândesc că nu le au din destul. Unele naţiuni, de exemplu, pretind că ele nu au destui bani, petrol, resurse minerale şi putere. Şi în general se presupune că numai dacă este posibil să avem suficient dintr-un lucru care îl ducem lipsă, numai atunci satisfacţia va fi rezultatul imediat. Cu toate acestea. aceea presupunere este una falsă. Problema nu este atât de mult că oamenii nu au destul din aceste lucruri, ci mai degrabă că lucrurile însele nu sunt destule. Există un singur mod în care inima umană să aibă destul. Dr. Henry Van Dyke a exprimat adevărul în felul următor: „Nu există absolut nici un lucru fără de care omul să nu se poată descurca – cu excepţia lui Dumnezeu”.
Probabil în acest moment tu eşti prins într-o situaţie care după părerea şi scopul tuturor oamenilor pare fără nădejde. Nu ştii unde să fugi. Cu toate că s-ar putea să nu realizezi aceasta, dificultăţile şi problemele sunt fundalul pe care Dumnezeu pictează, în culori vibrante şi iluminatoare, frumuseţea griji şi dragostei Sale infinite.

O Dumnezeu, Tatăl meu, mă aplec în adorare acum când Tu îmi vorbeşti despre nevoile noastre astăzi. Iartă-mă că nu totdeauna am recunoscut că resursele Tale atât de infinite depăşesc toate cerinţele mele. Amin.

12A
„Cât de mare este Dumnezeul nostru”
Isaia 40:18-31
„Nu ştii? N-ai auzit? Dumnezeul cel Veşnic, Domnul, a făcut marginile pământului. El nu oboseşte, nici nu osteneşte; priceperea Lui nu poate fi pătrunsă.“ (Isaia 40:28)
Ieri am spus că traducerea tradiţională a numelui El Shaddai este ”Dumnezeu Deplinul”. Nu este o asigurare pozitivă faptul de a cunoaşte că suficienţa Dumnezeului etern este nemăsurabil superioară oricărei cereri pe care noi i-am puteau face? Într-o eră în care lumea trebuie să ia în considerare posibilitatea terminării multora din resursele sale naturale, noi avem mângâierea de a fi în stare să ne fixăm privirea asupra lui Dumnezeu care a creat şi plănuit universul – Dumnezeul care este Destul.

STUDIU SUPLIMENTAR Psalmul 34:1-7; Psalmul 123:1-4; Daniel 4:28-37 1. În mod mai exact, cum ne uităm al Dumnezeu? 2. Când a fost regele restaurat?

Soluţia lui Isaia pentru deznădejdea şi disperarea lui Israel, în pasajul pe care l-am citit astăzi, a fost să le atragă atenţia la tăria şi puterea Dumnezeului veşnic. El a făcut ceea ce un bun doctor ar face atunci când intră într-un salon unde perdelele sunt trase şi geamurile închise – el trage perdelele, deschide geamurile şi permite ca soarele să pătrundă în interior. Dacă am putea doar învăţa să ne punem toate problemele în faţa nemărginirii şi măreţiei unui Dumnezeu Atotputernic. Ascultă din nou aceste cuvinte pline de mângâiere: „Nu ştii? N-ai auzit? Dumnezeul cel Veşnic, Domnul, a făcut marginile pământului. El nu oboseşte, nici nu osteneşte; priceperea Lui nu poate fi pătrunsă.“ (Isaia 40:28).
Dr. Luccock, un scriitor care a fost foarte preocupat de traficul în creştere pe drumuri, a spus odată, „Dacă mor pe stradă, puteţi pune pe piatra mea funerară, „A murit pentru că s-a uitat în direcţia greşită””. Viaţa este nevoită să te lovească dacă te uiţi la pământ în loc să te uiţi la cer. Mulţi dintre noi mor din punct de vedere spiritual pentru că ne uităm în direcţia greşită. Ne uităm la ruinele pământului în loc să ne uităm la resursele cerului. Noi vedem ceaţa în locul gloriei. Privirea noastră trebuie să fie focalizată în mod continu asupra lui Dumnezeu – Dumnezeu, marele El Shaddai, Dumnezeu Deplinul.

O Dumnezeu Tatăl meu, ajută-mă să nu mai depinde de creaturile Tale, ci numai de Tine, Creatorul. Numai Tu singur ai răspunsurile care cu adevărat rezolvă problemele şi nu mă lasă baltă. Şi pentru aceasta sunt adânc recunoscător. Amin.

13A
”El – posibil”
Geneza 17:15-22
„Dumnezeu a zis lui Avraam: „Să nu mai chemi Sarai pe nevasta ta, Sarai; ci numele ei să fie Sara.“ (Geneza 17:15)
Acum şi din nou, într-o lume care se desface din cusături, trebuie să ne oprim din cea ce facem şi să ne uităm la resursele care sunt la dispoziţia noastră. Aceasta este ceea ce am încercat să descoperim în ultimele câteva zile. Ne-am aţintit privire asupra lui El Shaddai – Dumnezeul Deplin – şi am văzut că El este sigura fiinţă din univers care are resursele şi puterea de a ne satisface fiecare nevoie a noastră.

Şi noi trebuie să ne păstrăm privirile aţintite în mod continu fix asupra Lui, pentru că dacă ne aţintim privirile prea mult asupra problemelor devenim obsedaţi de ele; ele ne vor domina şi nu va dura mult până când vom deveni o problemă pentru noi înşine şi pentru alţii. După ce Dumnezeu i-a promis lui Avraam că el va fi „tatăl multor neamuri” (v. 4), Avram şi Sara luând în considerare limitările lor fizice au găsit, ca incredibilă, ideea de a fi tată şi mamă. Dar vârsta lor nu a fost un obstacol pentru Dumnezeu care este Cel care hrăneşte şi împuterniceşte poporul Său şi ceea ce El a promis, El va împlini. Lucrul interesant din povestea lui Avram şi Sara este acela că în acest punct nu numai că Dumnezeu şi-a schimbat numele, ci El a schimbat şi numele lui Avram şi Sara. Numele lui Avram a devenit Avraam şi cel al Sarei a devenit Sarah. Care era de fapt diferenţa? Aceasta: Dumnezeu a pus o inspiraţie în numele lor – sunetul „h”. Cel Atotputernic a insuflat suflarea s-a supranaturală în ei şi pentru a arăta aceasta, El a adăugat o inspiraţie la numele lor. Litera „h” nu poate fi pronunţată fără a folosit respiraţia.. Încearcă şi vei vedea.

STUDIU SUPLIMENTAR Isaia 62:1-4; Fapte 7:59- 8:1; Fapte 11:25-26; Fapte 13:9 1. Care este modul în care un nou nume înseamnă o viaţă nouă? 2. Care este noul nostru nume şi cum inspiră acesta credinţă?

Marele El Shaddai este totdeauna gata să insufle în situaţiile şi circumstanţele în care se cere o minune. Atunci când El face aceasta, atunci cuvântul imposibil devine El-posibil. Ceea ce nu este posibil pentru noi este într-adevăr în mod glorios posibil pentru El.

Dumnezeule plin de har şi Tată ceresc, insuflă astăzi în mine aşa încât în loc să fiu slab, eu să fiu tare; în loc să fiu fără credinţă, să cred, în loc să fiu nesigur, să fiu încrezător; în loc să fiu un slujitor, să fiu un fiu. În numele lui Isus îţi cer. Amin.