Estera – introducere

INTRODUCERE LA CARTEA ESTERA

Situaţia istorică

Cartea lui Estera este unică în câteva feluri. Unul este acela că este o carte cu câteva probleme istorice. Carate conţine relatări interesante şi informative ale martorilor oculari despre Imperiul Persan care erau adevărate pentru viaţa din aceea perioadă istorică, dar care sunt greu de verificat din surse exterioare.

Evenimentele cărţii au loc în perioada Persană (539-331 î.Hr.) după ce mulţi Israeliţi s-au întors din Exil în ţara Palestinei pentru a reconstrui templul şi a aşeza sistemul de jertfe. Cu toate acestea, mulţi captivi au ales să nu se întoarcă în ţara lor de baştină. Ei ar fi trebuit să facă aceasta pentru că Isaia şi Ieremia au îndemnat naţiunea care urma, încă atunci, să fie exilată, să iasă din Babilon (Isaia 48:20; Ieremia 50:8; 51:6) după 70 de ani (Ieremia 20:10) şi să se întoarcă în locul unde Domnul putea să-i binecuvânteze sub promisiunile Legământului (Deuteronom 28). Estera şi Mardoheu nu s-au întors în ţară şi nu păreau să fie interesaţi să se conformeze porunci profetice de a se întoarce. Monarhul Persan menţionat în Cartea Estera este Xerxes (485-465 î.Hr.), cunoscut din alte surse ca Ahaşveroş, un lider puternic şi eficient. Evenimentele din această carte au avut loc între cele relatate în Ezra 6 şi Ezra 7[1]. Evenimentele din Cartea Estera s-au întins pe o perioadă de o decadă – din 483 î.Hr. (al III lea an al lui Xerxes, Estera 1:3) până în 473 (sfârşitul celui de al XII lea an al lui Xerxes, 3:7).

CRONOLOGIA PERIOADEI POST-EXILICĂ
Regii Persani	Datele domniei lor	Evenimente Biblice	Referinţe Scripturale	Date
Cir	559-530 î.Hr.	Edictul lui Cir pentru reîntoarcere	Ezra 1:11-4	538 î.Hr.
		Prima reîntoarcere a celor 49.897 de exilaţi, sub conducerea lui Zorobabel (pentru a construi templul)	Ezra 2	536 î.Hr.
		Altarul şi templul sunt construite	Ezra 3:1-4:5	536 î.Hr.
Cambyses	530-522 î.Hr.
Smerdis	522 î.Hr.
Darius I	521-486 î.Hr.	Hagai a profeţit	Cartea lui Hagai	520 î.Hr.
		Zaharia a profeţit	Cartea lui Zaharia	520-518 î.Hr.
		Templul este terminat	Ezra 5-6	515 î.Hr.
Xerxes (Ahaşveroş)	485-465 î.Hr.	Acuzaţia împotriva lui Iuda	Ezra 4:6	486 î.Hr.
		Estera ajunge împărăteasă	Estera 2:17	479 î.Hr.
Artaxerxes I (Artashasta)	464-424 î.Hr.	Artaxerxes a oprit reconstruirea Ierusalimului	Ezra 4:7-23	cca. 464-458 î.Hr.
		A doua reîntoarcere a celor 4.000-5.000 de exilaţi, sub conducerea lui Ezra (pentru a înfrumuseţa templul şi pentru a reforma poporul).	Ezra 7-10	458 î.Hr.
		A treia reîntoarcere a exilaţilor, sub conducerea lui Neemia (pentru a construi zidurile Ierusalimului)	Cartea lui Neemia	444 î.Hr.
		A doua reîntoarcere a lui Neemia	Neemia 13:6	cca. 430 î.Hr.
		Maleahi a profeţit	Cartea lui Maleahi	450-430 (?)

Caracteristici

Estera este singura carte din Biblie în care numele lui Dumnezeu nu este menţionat. Noul Testament nu citează din Cartea Estera, nici nu sunt copii ale ei găsite în Sulurile de la Marea Moartă. Legea nu este menţionată în carte, nici nu se face referire la jertfe sau daruri. Aceasta se potriveşte părerii că poporul Evreu care locuia în Imperiul Persan nu urmau voia lui Dumnezeu. Ei au evitat responsabilitatea lor de a se întoarce în Palestina şi să fie implicaţi în închinarea la templu.

Rugăciunea nu este nici odată menţionată în carte, cu toate că este menţionat postul. În alte cărţi post-exilice, rugăciunea este importantă pentru caracterele principale (atât Ezra cât şi Neemia sunt exemple bune), dar în Cartea Esterei nu se spune nimic despre faptul că Mardoheu sau Estera s-ar fi rugat. Atât Estera cât şi Mardoheu par să ducă lipsă de sensibilitate spirituală cu excepţia siguranţei lor că Dumnezeu îşi va proteja poporul Său.

Destinatarii

A şti cine erau destinatarii originali ai unei cărţii din Biblie ajută la interpretarea acelei cărţi. Cartea Estera include un număr de date care leagă relatarea de un anume timp din Imperiul Persan, dar nu se dă nici un indiciu despre când a fost scrisă cartea şi nici nu există o dovadă în legătură cu cititorii săi originali.

Unii cercetători sugerează că cartea a fost compusă în Imperiul Persan şi dusă înapoi în Palestina şi adăugată la colecţia cărţilor Biblice (manuscrisele Vechiului Testament considerate canonice). Cu toate acestea, mult mai probabilă este părerea că autorul a trăit în Palestina şi a scris relatarea proprie a evenimentelor care s-au întâmplat în Imperiul Persan, pentru binele celor care împreună cu el s-au întors în ţară. Este puţin probabil ca cartea să fi fost scrisă pentru cititori persani. Fără nici o îndoială ea a fost compusă pentru a încuraja pe Israeliţi că Dumnezeu lucrează spre binele lor, chiar prin unii oameni care au refuzat să vină înapoi în ţară.

La momentul scrierii cărţii, Evreii din Palestina treceau prin vremuri dificile în efortul lor de a-şi reconstrui naţiunea şi de a restabili închinarea la Templu. Le-au trebuit naţiunii 21 de ani să termine construcţia templului (536-515 î.Hr.) şi, aşa cum este evident din a doua jumătate a cărţii Estera, poporul nu era într-o stare spirituală prea bună în timpul domniei lui Artaxerxes (464-424 î.Hr.). Desigur, atât Ezra cât şi Neemia au observat motivul situaţiei inferioare a naţiunii: poporul nu urma Legământul Deuteronomic şi deci erau sub blestemul lui Dumnezeu în loc să fie sub promisiunile binecuvântării Sale promisă. Deci, Cartea Esterei ar fi fost o mare încurajare pentru aceşti Evrei care se luptau. Aceasta i-ar fi ajutat să realizeze că popoarele înconjurătoare care păreau atât de teribile nu ar putea nici odată să cucerească poporul unic al lui Dumnezeu. Israelul era protejat de Dumnezeu, chiar dacă un număr destul de însemnat dintre ei era în afara ţării. Cartea Esterei de asemenea i-ar fi încurajat să se închine Dumnezeului lui Israel, cu toate că El nu este menţionat pe nume în ea.

Autorul şi data

Cartea nu oferă nici un indiciu cu privire la cine a scris-o. Dar indiferent cine a fost, cunoştea bine cultura persană. Relatarea are toate amprentele unei persoane care a fost acolo şi descrie evenimentele ca un martor ocular. Şi el probabil a fost un Evreu. Unii au sugerat că Ezra sau Neemia a scris relatarea, dar nu există dovezi specifice care să susţină această părere. Mulţi critici ai Cărţii Estera pretind că ea a fost scrisă la o dată mult mai târzie, datorită limbajului şi stilului său, dar investigaţii recente au dovedit că ideea aceasta este nefondată. Documentul aşa cum artă el, ar fi putut fi scris undeva între 470 şi 465 î.Hr., în timpul anilor din urmă ai domniei lui Xerxes (vezi 10:2-3) sau în timpul domniei fiului său Artaxerxes (464-424 î.Hr.). Nu este nevoie să presupunem că o persoană binecunoscută a fost autorul.

Istoricitatea

Obiecţiile în legătură cu istoricitatea evenimentelor din Cartea Esterei de obicei apar în jurul a 3 linii:

1. Unul din scopurile cărţii Estera este acela de a descrie originea sărbătorii religioase Purim. Cu toate că cercetătorii dezbat cu privire la ce înseamnă cuvântul „Purim” şi care este semnificaţia lui, Cartea Esteri explică că este o sărbătoare care celebrează eliberarea miraculoasă adusă de Dumnezeu pentru poporul Său faţă de Haman. Ceea ce pare a fi un eveniment „întâmplător” a fost, desigur, intervenţia suverană a lui Dumnezeu. Cu toate acestea, mulţi critici argumentează că aceasta este o explicaţie prea simplă şi că povestea Sărbătorii Purim apare ca una folclorică. Cu toate acestea, nici o dovadă de oriunde ar veni nu contrazice relatarea Esterei ca o explicaţie demnă de încredere a modului în care a început Purimul. Nu se poate dovedi că ar fi derivat dintr-o altă sursă.

2. Mulţi se îndoiesc că relatarea este istorică pentru că, spun ei, nici o relatare din exterior nu menţionează nici unul din caracterele din carte. Dar înregistrările exteriore fac referire la Xerxes; cu toate acestea, ele nu fac referire la împărăteasa Estera sau la Mardoheu sau la Haman. Ca răspuns, trebuie admis că nu există nici o menţionare a Esterei în afara cărţii. (Mordecai, deşi se face referire la el; vezi comentariul 2:5-7). Dar faptul că Estera nu este menţionată în alte surse nu dovedeşte că ea nu a existat. Herodotus şi Ctesias au înregistrat că o femeie numită Amestris a fost regina lui Xerxes. Ea a fost mama următorului conducător, Artaxerxes. Cu toate acestea Herodotus discută despre Amestris nu în legătură cu domnia lui Xerxes, ci cu următoarea domnie a fiului său, mulţi ani mai târziu. Dacă Amestris este identificată cu femeia Biblică numită Vasti care a fost dată afară în 482 î.Hr. (Artaxerxes s-a născut în 483 î.Hr.) şi apoi nu mai este menţionată din nou până când fiul ei şi-a luat tronul în 464 î.Hr., ar exista timp ca Estera să-şi fi asumat tronul ca regină până la moartea lui Xerxes sau cel puţin până la momentul în care Cartea Esterei se încheie. Chiar şi dacă Vasti a fost dată afară înainte ca cartea să fise scrisă, autorul ar fi putut include acest fapt pentru că el se potrivea scopului cărţii. Ideea că Estera nu ar fi putut exista pentru că nici o înregistrare istorică extinsă nu o menţionează pe nume este un argument din tăcere. De fapt existenţa ei se potriveşte bine în cronologia perioadei Persane.

3. Unii critici presupun că relatarea despre regele Xerxes pare neverosimilă. De ce şi-ar lua un rege o nouă împărăteasă într-o manieră atât de iraţională? Ca răspuns, trebuie să se repete că nu există nici o dovadă, oriunde ar exista, care să arate că relatarea Biblică nu este demnă de încredere. De fapt iraţionalitatea lui Xerxes şi haremul mare pe care l-a adunat în Susa s-a făcut referire la ele în alte surse. Mai multe dovezi susţin istoricitatea faptelor din această carte. Xerxes a fost un rege real al Persiei. Petrecerile sale cu beţie erau binecunoscute. Xerxes avea un temperament iraţional. Ocazional manifestând convulsii de mânie (1.12; 7:10). El avea un palat în Susa şi un harem marea acolo. Diferitele trăsături ale curţii pot de asemenea fi susţinute şi din alte surse.

Scopul

Aşa cum am notat mai devreme, Cartea Esterei a fost scrisă pentru a încuraja exilaţii Evrei prin a le aduce aminte despre credincioşia lui Dumnezeu care îşi va ţine promisiunile Sale faţă de naţiune. Autorul descrie păstrarea consecventă a poporului Său de către Dumnezeu (chiar şi „poporul neascultător”, cum ar fi Estera şi Mardoheu – cei care nu s-au întors în ţară). Autorul de asemenea explică cum a început sărbătoarea Purim. Aceea sărbătoare, de fiecare dată când este sărbătorită, va încuraja rămăşiţa.

SCHIŢA CĂRŢII ESTERA

I. Estera pusă într-o poziţie de proeminenţă (1:1 – 2:20)

A. Vasti pusă de o parte de Xerxes (cap. 1)

1. Sărbătoare de 187 de zile a regelui (1:1-9).

2. Vasti pusă de o parte (1:10-22).

B. Estera înălţată ca regină (2:1-20).

1. Soluţia propusă pentru noua regină (2:1-4)

2. Estera luată în harem (2:5-11)

3. Estera este aleasă să fie regină (2:12-20)

II. Evreii însemnaţi pentru exterminare (2:21 – 4:3)

A. Un complot şi ura lui Haman faţă de Evrei (2:21-3:6).

1. Regele salvat de Mardoheu (2:21-23).

2. Haman promovat (3:1-6).

B. Regele convins de Haman să-i distrugă pe Evrei (3:7-15)

1. Sorţul aruncat de Haman (3:7-9).

2. Permisiunea regelui acordată (3:10-11).

3. Proclamaţiile trimise în ţară (3:12-15).

III. Calamitatea înlăturată de Estera (4:4 – 9:19)

A. Comunicări între Estera şi Mardoheu (4:4-17)

B. Complotul demascat de Estera (cap. 5-7)

1. Pregătirea banchetului (5:1-4).

2. Al doilea banchet pregătit (5:5-8).

3. Haman priveşte cu lăcomie şi construieşte spânzurătoare (5:9-14).

4. Mardoheu onorat de Xerxes (cap. 6).

5. Lui Xerxes i se spune de complot, Haman este spânzurat (cap. 7).

C. Evreii eliberaţi şi se răzbună (8:1 – 9:19)

1. Mardoheu a primit poziţie regală (8:1-2).

2. A doua proclamaţie trimisă în ţară (8:3-14).

3. Evreii se bucură (8:15-17).

4. Evreii se răzbună (9:1-19).

IV. Stabilirea sărbătorii Purim (9:1-19).

V. Descrierea măreţiei lui Mardoheu (cap. 10).

---

[1] Vezi Tabelul, “ CRONOLOGIA PERIOADEI POST-EXILICĂ”